24. Fraza prin coordonare (The Compound Sentence)
24.1. Coordonarea
Coordonarea este raportul dintre două sau mai multe unități sintactice
care stau pe același plan.
În cadrul frazei, propozițiile aflate în raport de coordonare sunt pe
același plan, în sensul că sunt fie toate principale fie toate
subordonate aceluiași element regent.
24.2. Felul coordonării
După natura raportului dintre elementele pe care le leagă, coordonarea
în frază, ca și în propoziție, poate fi: copulativă, disjunctivă și
adversativă.
Coordonarea se poate realiza atât asintetic, prin simpla alăturare a
propozițiilor coordonate, cât și prin conjuncții coordonatoare
specifice.
24.3. Coordonarea copulativă (Copulative Coordination)
Propozițiile coordonate
prezentate de vorbitor ca asociate se numesc copulative.
Conjuncțiile copulative sunt: a)
and,
b)
both... and,
c)
not only... but also,
iar pentru propoziții
negative:
d)
(and) neither/nor
e)
neither... nor.
Conjuncțiile copulative se
așează întotdeauna la începutul propozițiilor pe care le introduc și nu
pot fi precedate de alte conjuncții:
Comparați cu o conjuncție subordonatoare, care poate fi precedată de
altă conjuncție:
a)
And
poate lega două sau mai multe propoziții. În al doilea caz, conjuncția
apare de regulă o singură dată, înaintea ultimei propoziții:
De două sau mai multe propoziții coordonate prin and au același subiect,
subiectul din a doua sau a treia etc... propoziție este de obicei omis:
Dacă predicatele din propozițiile coordonatoare conțin același verb
auxiliar, el se omite împreună cu subiectul:
b)
Both... and
sunt folosite pentru coordonarea a două propoziții având același
subiect, sau pentru coordonarea a două subiecte având același predicat:
c)
not only... but also.
Pentru întărire,
not only
poate fi așezat în poziție inițială, producând inversiune între subiect
și predicat:
este folosit când prima propoziție este negativă.
Nor/neither
cere inversiune între subiect și predicat / verb auxiliar și poate fi
precedat de
and:
e)
Neither... nor
sunt folosite și împreună pentru a nega două propoziții legate prin and.
Folosirea lui
neither... nor
subliniază caracterul negativ al ambelor propoziții.
Comparați:
dar:
24.4. Coordonarea disjunctivă (Disjunctive Coordonation)
Raportul de coordonare disjunctivă se stabilește între propoziții
coordonate care sunt prezentate de vorbitor ca excluzându-se una pe alta
într-o măsură mai mare sau mai mică.
Conjuncțiile disjunctive sunt:
or
și
either...or,
iar în propozițiile în care se exclud ambele alternative, cu un verb la
forma afirmativă,
neither...nor.
Coordonarea disjunctivă se stabilește de obicei între două alternative,
dintre care una este preferată întrun anumit moment.
Alternativa preferată este de obicei menționată întâi:
Adăugarea lui
either
înaintea primei alternative indică de regulă excluderea ambelor
alternative.
Există însă și situații în care coordonarea disjunctivă leagă trei sau
mai multe propoziții, raportul de excludere reciprocă fiind mai puțin
evident:
Raportul disjunctiv se apropie de cel copulativ și în cazul a două
propoziții, dacă nu este necesar a se opta pentru o singură alternativă.
24.5. Coordonarea adversativă (Adversative Coordination)
Propozițiile coordonate
care se opun una alteia făUă a se exclude se numesc adversative.
Acestea sunt legate de obicei prin conjuncția adversativă but:
La coodonarea adversativă, interdependența dintre cele două propoziții
este mai mare decât la coordonarea copulativă și cea disjunctivă,
propozițiile adversative neputându-și schimba locul între ele, fără a se
modifica sensul:
Este în vârstă dar plin de energie.
24.6. Folosirea timpurilor în frazele prin coordonare
În frazele prin coordonare
se pot utiliza orice timpuri verbale, în funcție de intenția
vorbitorului:
Excepție:
enumerările de acțiuni în stilul narativ se pun la același timp
gramatical: prezent, Past Tense sau viitor, în funcție de momentul
narațiunii, spre deosebire de limba română, unde timpurile pot alterna:
(Toți erau acasă. Bine-ai
venit. Zgomote de bun venit. Mama îl sărută. Tata îl întreabă ce note a
obținut. Zgomote... Zgomotul inelelor de perdea trase de-a parte. Patul
lui dogorește și fața și trupul îi dogoresc. Sora îl întreabă: - Nu ți-e
bine? Nu știa; și sora zise: - Bagă-te înapoi în pat. (J. Joyce -
Portretul artistului în tinerețe.)
Partea a III-a
SINTAXA FRAZEI
(The compound and complex sentence)
III.0. Generalități
III.0.1.
Unitatea de bază a sintaxei este propoziția.
Propoziția poate fi de sine stătătoare:
sau poate fi în anumite relații cu anumite propoziții, intrând în
alcătuirea unei fraze:
Fraza este unitatea sintactică superioară propoziției, fiind constituită
din două sau mai multe propoziții;
ea este întotdeauna de sine stătătoare.
Atenție!
În limba engleză nu există
un cuvânt special pentru frază.
Sentence
poate însemna atât frază cât și propoziție independentă (care nu face
parte dintr-o frază). Pentru propozițiile din cadrul unei fraze se
folosește termenul
clause.
III.0.2.
Sintaxa propoziției studiază propoziția privită independent de legătura
cu alte propoziții.
Sintaxa frazei studiază felul cum se unesc propozițiile pentru a alcătui
fraze, raporturile care se stabilesc între aceste propoziții în cadrul
frazei.
III.0.3.
Raporturile sintactice
dintre propozițiile unei fraze sunt aceleași ca și dintre părțile unei
propoziții:
- raporturi de coordonare între propozițiile de același fel;
- raporturi de subordonare între propoziții dependente unele de altele.
Frazele prin coodonare, alcătuite din două sau mai multe propoziții
principale, se numesc compound sentences în limba engleză, iar frazele
prin subordonare, formate din una sau mai multe propoziții principale și
una sau mai multe propoziții secundare, se numesc complex sentences.
Identitatea raporturilor existente în cadrul propoziției și al frazei
face ca în studierea celor două unități sintactice să se întâlnească
categorii similare:
subiectului din propoziție îi corespunde în frază propoziția subiectivă,
complementului direct, propoziția completivă directă etc.
III.0.4.
Propozițiile dintr-o frază
sunt legate între ele:
- asindetic: fără ajutorul unui cuvânt de legătură;
- cu ajutorul unor conjuncții (coordonatoare sau subordonatoare),
pronume sau adjective relative sau interogative, adverbe relative sau
adverbe cu valoare de conjuncție.